Tipurile de stele

Majoritatea stelelor sunt clasificate folosind literele O, B, A, F, G, K si M.

O este folosit pentru stelele care sunt cele mai fierbinti, adica stelele albastre.

B este folosit pentru stelele care au o culoare albastru spre alb adica stelele  fierbinti, dar care stralucesc foarte tare.

A este folosit pentru stelele de culoare alba,  cu o culoare aparenta de alb spre albastru, care au linii de hidrogen puternice.

F este folosit pentru stelele de culoare alb-galbuie, fiind cele care au liniile de calciu puternice.

G este cel mai cunoscut tip de stele. Pana si Soarele nostru este  de acest tip stelar. Aproximativ 1 din 13 stelele din apropierea Soarelui sunt de tip G. Remarcabile sunt liniile de hidrogen, potasiu si calciu II(la stelele de tip G2).

K este folosit pentru a descrie stelele de culoare portocalie, mai reci decat Soarele dar de dimensiuni mari cum ar fi Arcturus sau Alpha Centauri B.

M este folosit pentru a descrie stelele de culoare rosie, care nu mai au mult de trait. Stelele de tip M fac parte din una din clasele cele mai comune din jurul Soarelui. In jur de 76% din stelele din apropierea Soarelui sunt stele de tip M. Desi stelele de tip M sunt pitice rosii, exista si gigante rosii cum ar fi Betelgeuse si Antares.

Astazi, clasificarea stelara se face in sistemul Morgan-Keenan. Litera care indica spectrul stelei este insotita si de o cifra araba de la 0-9 care indica in zecimi distanta dintre doua clase spectrale a stelei respective. De exemplu, o stea cu clasificarea A7 se afla la 7 zecimi intre A0 si F0, avand un caracter apropiat stelelor de tip F, dar una cu clasificarea B3 se afla la 3 zecimi intre B0 si A0, deci prezinta un caracter apropiat stelelor de clasa B. Pe langa cifra araba se afla si o cifra romana, care indica marimea stelei respective. Stelele din clasa I sunt numite supergigante, cele din clasa III gigante, iar cele din clasa V sunt numite pitice sau de secventa principala.

Stea fugara

O stea fugara este o stea ce se misca in spatiu cu o viteza neobisnuita comparata cu stelele din apropiere. Viteza este supersonica in mediu inconjurator interstelar.

Cele doua mecanisme posibile:

-In primul scenariu, o intalnire stransa intre doua sisteme binare poate duce la o perturbare a celor doua sisteme,  unele dintre stele fiind scoase din sistemele binare la viteze mari

-In al doilea scenariu, o supernova intr-un sistem multiplu stelar poate rezulta in restul componentelor trecerea la viteze mari

In timp ce ambele mecanisme sunt teoretic posibile, astronomii, in general, sustin ipoteza Supernovei, fiind cea mai probabila din punct de vedere practic.



Be Sociable, Share!