Cometa Swift-Tuttle

August 7, 2012 – 7:10 pm

Cometa Swift-Tuttle este o cometa periodica de tip Halley(20 ani<perioada orbitala<200 ani) cu perioada orbitala de 133 de ani. A fost descoperita de catre Lewis Swift in 16 iulie 1862 si Horace Parnell Tuttle in 19 iulie 1862. Are o orbita bine determinata si diametrul nucleului de 26 de km.

Ultima aparitie a cometei Swift-Tuttle a fost in 1992, cand a fost vizibila cu ajutorul binoclului.

Datorita cometei Swift-Tuttle, care imprastie particule de gheata si praf, particule ce intra in contact cu atmosfera Pamantului si se aprind, are loc fenomenul de Perseide, probabil cel mai cunoscut curent de meteori.

Observati Perseidele!

August 7, 2012 – 10:35 am

An de an, in luna august isi face aparitia curentul de meteori Perseide, unul dintre cei mai cunoscuti curenti de meteori. Curentul de meteori a primit denumirea de “Perseide” datorita radiantului(punctul din care apar ca vin) situat in constelatia Perseus. Perseidele sunt un fenomen datorat cometei Swift-Tuttle, a carui coada imprastie gheata si praf de-a lungul orbitei sale. Aceste particule imprastiate intra in contact cu atmosfera Pamantului, unde in urma frecarii cu aerul, se aprind.

Orice curent de meteori are o perioada activa si un maxim, perioada in care activitatea meteorilor este cea mai mare. Pentru Perseide, perioada activa este din 17 iulie pana in 24 august. In aceasta perioada se pot observa pe langa meteorii ce vin din constelatia Perseus, meteori ce par ca vin din alte constelatii.  Maximul curentului de meteori al Perseidelor in anul 2012 este in data de 12 august la ora 16(ora Romaniei). Cum la noi inca este zi, ne ramane sa observam noptile din 11 spre 12 si 12 spre 13 august. Prezicerile acestui an spun ca numarul maxim de meteori pe ora este de 100.

Fenomenele astronomice se observa cel mai bine in zonele lipsite de luminile orasului. Cele mai recomandate locuri sunt in zonele rurale sau la munte. Cei ce vor observa perseidele pe “cer curat” vor avea sanse mari sa prinda aproximativ 100 de meteori pe ora. Observatorii din zonele urbane pot observa maxim 20 de meteori pe ora.

Pentru a observa perseidele nu aveti nevoie de niciun instrument astronomic, telescop sau binoclu.

Diagrama Hertzsprung-Russell

August 6, 2012 – 6:23 pm

Diagrama Hertzsprung-Russell este un grafic al stelelor, ce arata relatia dintre magnitudinile absolute ale stelelor sau luminozitatilor cu clasele lor spectrale si temperaturilor. Aceasta a fost creata in anii 1910 de catre danezul Ejnar Hertzsprung si americanul Henry Norris Russell si reprezinta un pas important inainte pentru intelegerea evolutiei stelelor.

Majoritatea stelelor ocupa o regiune pe grafic pe o linie numita secventa principala. In aceasta perioada, stelele fuzioneaza hidrogen pentru a forma heliu in lant proton-proton. O alta trasatura remarcabila este spatiul Hertzsprung, aflat in regiunea dintre A5 si G0 subclase spectrale si intre +1 si -3 magnitudini absolute.

Diagrama Hertzsprung-Russell poate fi folosita si pentru a masura distanta de la un roi de stele la Pamant. Aceasta masuratoare poate fi facuta masurand magnitudinile aparente ale stelelor din roi cu magnitudinea absoluta a unei stele cu distanta cunoscuta. Grupul observat este plasat apoi pe axa Oy a diagramei pana cand cele doua secvente principale se suprapun. Valoarea ajustarii verticale a pozitiei se numeste modul de distanta si este o marime directa pentru distanta, aceasta masurandu-se in parseci.


Diagrama Hertzsprung-Russell cu 22000 de stele din catalogul Hipparcos si 1000 din catalogul Gliese reprezentat grafic. Stelele au tendinta a se aduna in anumite regiuni ale diagramei. Regiunea in care stelele predomina este diagonala, care porneste din stanga-sus(stelele fierbinti) si se termina in dreapta-jos(stelele reci). Aceasta regiune se numeste secventa principala.

Tranzitul lui Venus – 6 iunie 2012

June 5, 2012 – 11:46 pm

Tranzitele lui Venus sunt unul dintre cele mai rare fenomene astronomice, avand loc la un interval de opt ani unul fata de celalalt. Ultimul tranzit al lui Venus a avut loc in 2004, iar urmatoarele vor avea loc de-abia in anii 2117 si 2125.

Tranzitul lui Venus va fi vizibil din vestul Oceanului Pacific, partea de nord-vest a Americii de nord, Asia nord-estica, Japonia, Filipine, Australia de est, Noua Zeelanda, dar si in zonele Arctice din peninsula Scandinavica si Groenlanda.

Observand acest fenomen, veti privi un cerc negru de dimensiuni reduse pe suprafata Soarelui. Aceasta este planeta Venus. Va recomand totusi sa nu priviti direct Soarele, ci sa observati mai degraba o proiectie a acestuia pe un ecran prin intermediul unui telescop sau al unui binoclu.

Omega Herculis

April 11, 2012 – 1:16 pm

Omega Herculis(ω Herculis) este o stea din constelatia Hercules. Omega Herculis apartine subclasei spectrale B9, adica este o stea de tip B alb-albastruie, cu un caracter apropiat stelelor de tip A. Aflata la o distanta de 76.68 parseci, 250.12 ani-lumina, Omega Herculis straluceste cu lumina a 100 de sori si are o temperatura de aproximativ 12000 K. Totusi, la aceasta distanta, are magnitudinea aparenta de numai 4.5821, dar cea absoluta este de 0.1821. Omega Herculis este destul de mare in comparatie cu Soarele, avand o raza de 2.314 ori mai mare ca a Soarelui.

Nota: unele calcule prezente in acest articol au fost efectuate folosind diagrama Hertzsprung-Russell.

Chi Herculis

April 11, 2012 – 11:42 am

Chi Herculis(χ Herculis) este o stea din constelatia Hercules. Chi Herculis este o stea giganta, cu o raza echivalenta a 8.73 raze solare si o luminozitate de 3 ori mai mare ca a Soarelui. Temperatura ei este de 5840 K, putin mai ridicata decat a Soarelui(5778 K), este remarcabil de mica pentru clasa spectrala din care face parte – clasa spectrala F, unde temperaturile variaza de la 6000 la 7500 K. Chi Herculis se afla la 15.89 parseci, 51.83 ani-lumina, de Terra.

Phi Herculis

April 6, 2012 – 5:18 pm

Phi Herculis(φ Herculis) este o stea din constelatia Herculis. Phi Herculis apartine sub-clasei spectrale B9Mn, asta insemnand ca este o stea de tip B alb-albastruie, cu caracter apropiat de cele albe, cu linii spectrale puternice de mangan. La distanta de 62.54 parseci sau 203,97 ani-lumina, Phi Herculis straluceste cu lumina a 9000 de sori. Totusi, la aceasta distanta, are magnitudinea aparenta de 4.20, dar o magnitudine absoluta de -4.78.  Aceasta stea este o stea giganta, cu o raza enorma, de 21.8 ori mai mare ca a Soarelui nostru(15.16*10^9 m).

Upsilon Herculis

April 6, 2012 – 4:54 pm

Upsilon Herculis(υ Herculis) este o stea din constelatia Hercules. Upsilon Herculis apartine sub-clasei spectrale B9III, asta insemnand ca este o stea de tip B, cu caracter apropiat de stelele albe, giganta, ce emite lumina multa. Totusi, la departarea de 115.2 parseci sau 375.76 ani-lumina de Pamant nu straluceste  atat de tare, avand o magnitudine aparenta de +4.72, dar magnitudinea absoluta de -0.587. Din punct de vedere al marimii, Upsilon Herculis este o stea giganta, cu o raza de 4.4 ori mai mare ca a Soarelui si o masa cat a 4 sori.

Tau Herculis

April 6, 2012 – 4:28 pm

Tau Herculis(τ Herculis) este o stea din constelatia Hercules. Tau Herculis este o stea de tip B5IV subgiganta, cu o masa de 4.9 mai mare ca a Soarelui. Acum aproximativ 9000 de ani, Tau Herculis a servit drept stea a nordului, aflandu-se la mai putin de un grad de polul nord. O vom mai putea folosi ca stea a nordului in anii 18400, datorita precesiunii Pamantului.

Aflata la 315 ani-lumina de Pamant, Tau Herculis straluceste cu o luminozitate echivalenta a 700 de sori, iar din aceasta se poate deduce si marimea sa impunatoare, raza ei fiind egala cu 4 raze solare.

Rho Herculis

April 6, 2012 – 11:50 am

Rho Herculis(ρ Herculis/ ρ Her) este un sistem stelar binar din constelatia Hercules. Acest sistem este compus din doua stele: ρ Herculis A(HR 6485) si ρ Herculis B(HR 6484), separate una fata de cealalta de 4 arcsecunde.

ρ Herculis A(HR 6484) apartine clasei spectrale B9.5III, asta insemnand ca este o stea alb-albastruie giganta, cu un caracter apropiat stelelor albe. Magnitudinea ei aparenta este de 4.56, iar cea absoluta -0.847, aflandu-se la 120.62 parseci, sau 393.43 ani-lumina departare de Pamant. Din punct de vedere al marimii, aceasta stea este o stea destul de mare in comparatie cu Soarele nostru, avand o raza echivalenta a 4.7 R☉(raze solare) si o luminozitate de 251 ori mai mare ca a Soarelui.

ρ Herculis B(HR 6485) este o stea alba subgiganta de tip A0V. Din punct de vedere al magnitudinilor, aceasta stea are magnitudinea aparenta de 5.42 si cea absoluta de 0.02. HR 6485 este de asemenea mai mare decat Soarele nostru, avand o raza echivalenta cu 3.35 R☉ si o luminozitate de 103 ori mai mare ca a Soarelui nostru.

Datorita apropierii lor, una fata de cealalta, cele doua stele se vad ca una singura de pe Pamant. Totusi, aceasta problema se poate observa, folosind telescoape performante. Magnitudinea lor aparenta este de 4.19, fiind un sistem binar ce nu se poate observa cu usurinta in zonele urbane.